adresavali.blogspot.com
joi, 30 iunie 2011
zacotonie, pan 3
doar ţipătul păsărilor,
apei
prin amurg
în iarnă
prevestind frigul întâlnirii,
întunericul...
mai persistă.
apei
prin amurg
în iarnă
prevestind frigul întâlnirii,
întunericul...
mai persistă.
visai patru câini negri
păzind nişte capsule de medicamente
visai o stradă pustie
având vibraţiile victimelor
izvorând din asfalt,
un drum prăfuit,
cu vârtejuri
reprezendând parcă literatură.
acest ezoteric sânge
al camerei îndoliate
irigându-mi creierul apos
neîncetat
seară de seară
spre dărâmarea finală.
marți, 28 iunie 2011
podul copilăriei, paninsomnia 2
asmatic
Noapte de nectar pe buzele arse de muţenie,
de tutun
Umbre, fantome cuminţi
La capătul podului
înecatul soldat strălucea prin smoala curgătoare
De păcură ochiul
de păcură gândul la capătul gândului,
Poetul
despre care vorbea desluşit gura înecatului,
fantomele - incredibil de mari, de cuminţi
Încă nu era o prăpastie
Un capăt de lume, de pod
Încă nu... încă nu...
luni, 27 iunie 2011
calciu şi copil, paninsomnia în serial 1
mă suiam pe pereţi
evitam fraţii mei beţi
pielea întinsă a burţii...
ca un dovleac
palma lată şi grea a bărbatului-macac
surorile albe despicate în trandafiri
picioarele rahitice extrem de subţiri
stam sub o pătură de lână
pe o saltea
asudam
tremuram
eram străbătut de frisoane
tot laptele tău dulce
îmi venea repetat pe gât
înapoi
mă izbeam cu capul de pereţi
cu oscioarele
evitam fraţii mei goi
mă chirceam
mă zvârcoleam pe o parte
ca o şopârlă
luam palme şi
nu mai icneam
nu ţipam
mi se înmuiau doar picioarele întruna
zgârâiam pereţii
cu unghiile sparte
varul cădea în straturi pe jos
eram în celulă
aveam nevoie de alb, de calciu,
de dantură
să te muşc de ţâţa ta dură
de piatră şi silă
din care picura
lapte cu nicotină
să mă omoare
să cad secerat din picioare.
marți, 21 iunie 2011
ce negru eşti
ce negru eşti
negru am fost toată viaţa
m-a ars soarele
lorizda
din tălpi până-n creştet
nu chiar din tălpi
că tălpile erau descuamate
că umblam pe gârlă ca descreieratul
eu nu înţeleg nici azi cum de nu-mi era foame
sau când mâncam
demult avusese unu` ovia eu îi ziceam norberto baggio sau bobbio
o idee genială n-a ştiut să profite de ea
scrisese el: picioarele tale, o fericire
ştii era fapta cu spălarea picioarelor,
că lui norberto i se mai zicea în acea vreme misticu`
n-a bănuit că e vorba de morgă asta e! n-a sesizat nuanţa asta
acum după mulţi ani
am văzut şi eu
uite, lorizda
aici o fotografie ca să vezi clar
şi am trecut aici cuvintele cheie keywords:
lorizda, picioarele fericire, morgă
negru am fost toată viaţa
m-a ars soarele
lorizda
din tălpi până-n creştet
nu chiar din tălpi
că tălpile erau descuamate
că umblam pe gârlă ca descreieratul
eu nu înţeleg nici azi cum de nu-mi era foame
sau când mâncam
demult avusese unu` ovia eu îi ziceam norberto baggio sau bobbio
o idee genială n-a ştiut să profite de ea
scrisese el: picioarele tale, o fericire
ştii era fapta cu spălarea picioarelor,
că lui norberto i se mai zicea în acea vreme misticu`
n-a bănuit că e vorba de morgă asta e! n-a sesizat nuanţa asta
acum după mulţi ani
am văzut şi eu
uite, lorizda
aici o fotografie ca să vezi clar
şi am trecut aici cuvintele cheie keywords:
lorizda, picioarele fericire, morgă
duminică, 19 iunie 2011
pescuit mental
mi-a zis azi instalatorul că mai bine mă duc la pescuit la
întâlnitură, acolo unde se uneşte teleormanul cu vedea, pe la beiu,
storobaneasa, cervenia.
aşa că o să-i spun lui dumi să mergem acolo data viitoare, cu toate că
mai mult ca sigur sunt plase etc.
întâlnitură, acolo unde se uneşte teleormanul cu vedea, pe la beiu,
storobaneasa, cervenia.
aşa că o să-i spun lui dumi să mergem acolo data viitoare, cu toate că
mai mult ca sigur sunt plase etc.
aşa că mai bine nu.
o varianta ar fi să pescuim mental, de ex., aseară, am prins vreo zece
cleni la lăcustă. cleni viguroşi.
sâmbătă, 18 iunie 2011
pescuit cu frontiere
am fost la pescuit pe langa bujoru, pe
vedea... numai setci, plase... cat vedeai
cu ochii si cald 100 de grade C. am prins
niste caras frumos cat degetu´. adevarul
e ca nu se poate pescui aproape nicaieri.
a! si uitasem am prin un bat, un tarus de care fusese candva legata o
plasa... si damiev a prins un rac cat degetu´ unui
copil. si dumi a prins o plasa la varga. n-a
putut s-o scoata!!! data viitoare mergem
sa pescuim la clonc poate prindem ... un sobolan de
apa sau un telefon mobil, sau o lanseta agatata in plasa.
ma, ca idee, in germania o fi la fel?
vedea... numai setci, plase... cat vedeai
cu ochii si cald 100 de grade C. am prins
niste caras frumos cat degetu´. adevarul
e ca nu se poate pescui aproape nicaieri.
a! si uitasem am prin un bat, un tarus de care fusese candva legata o
plasa... si damiev a prins un rac cat degetu´ unui
copil. si dumi a prins o plasa la varga. n-a
putut s-o scoata!!! data viitoare mergem
sa pescuim la clonc poate prindem ... un sobolan de
apa sau un telefon mobil, sau o lanseta agatata in plasa.
ma, ca idee, in germania o fi la fel?
vineri, 17 iunie 2011
groparii memoriei
şi cum era, washington
perete decojit lepros vopsit în cenuşiu anxios
cu accente violente de galben sclipitor în violet crepuscul
alveole violate de fum alb-albastru
perete ce şuieră urlă-n pustiu
şi mult frig viscol
tu vorbeşti de parcă ai fost acolo
am fost, am fost, lorizda
nu mă puteam gândi nici măcar la tine
deşi aş fi vrut
aş fi vrut să te recreez în minte
să te decorez
şi aura ta să-mi cuprindă capul
ca o sferă de protecţie
ca un inel
de aluminiu de cupru
nu se putea face asta
îmi îngheţase faţa
gura
încă săpam
liliecii memoriei pure
ca nişte atacuri cerebrale
ca nişte împăienjeniri
emiteau intermitent
mai aveam puţină viaţă în noi
ca şi acum
nu mai plânge, washington
uite ţi-am făcut aici un desen
să-ţi amintească de mine
în nopţil
e când visaţi voi
că sunteţi groparii memoriei
singurul gând care vă face să trăiţi
ca şi acum.
perete decojit lepros vopsit în cenuşiu anxios
cu accente violente de galben sclipitor în violet crepuscul
alveole violate de fum alb-albastru
perete ce şuieră urlă-n pustiu
şi mult frig viscol
tu vorbeşti de parcă ai fost acolo
am fost, am fost, lorizda
nu mă puteam gândi nici măcar la tine
deşi aş fi vrut
aş fi vrut să te recreez în minte
să te decorez
şi aura ta să-mi cuprindă capul
ca o sferă de protecţie
ca un inel
de aluminiu de cupru
nu se putea face asta
îmi îngheţase faţa
gura
încă săpam
liliecii memoriei pure
ca nişte atacuri cerebrale
ca nişte împăienjeniri
emiteau intermitent
mai aveam puţină viaţă în noi
ca şi acum
nu mai plânge, washington
uite ţi-am făcut aici un desen
să-ţi amintească de mine
în nopţil
e când visaţi voică sunteţi groparii memoriei
singurul gând care vă face să trăiţi
ca şi acum.
joi, 16 iunie 2011
Scrisoare deschisa catre parinti
Dragi parinti,
Nu va mai certati de fata cu proprii copii, ei nu trebuie sa va suporte supararile si stresul acumulat in relatie cu ceilalti. Si chiar daca faceti acest lucru, incercati sa nu-i faceti sa se simta vinovati si sa incerce ei sa va rezolve problemele. Ii puneti in niste situatii dificile, carora nu stiu cum sa le faca fata, si chiar daca pentru moment reusesc sa se descurce, vor deveni tematori, nu vor avea initiativa si in viitor se vor eschiva de la acele intalniri si situatii noi, necunoscute pe care nu vor sti cum sa le rezolve din cauza anxietatii. Nu va intrebati copilul de nenumarate ori pe cine iubeste mai mult, pe mama sau pe tata, punandu-l in situatia de a alege unul dintre parinti, pentru ca se va simti... [fragment]
© Alina Nicolae, CJAP Teleorman
Nu va mai certati de fata cu proprii copii, ei nu trebuie sa va suporte supararile si stresul acumulat in relatie cu ceilalti. Si chiar daca faceti acest lucru, incercati sa nu-i faceti sa se simta vinovati si sa incerce ei sa va rezolve problemele. Ii puneti in niste situatii dificile, carora nu stiu cum sa le faca fata, si chiar daca pentru moment reusesc sa se descurce, vor deveni tematori, nu vor avea initiativa si in viitor se vor eschiva de la acele intalniri si situatii noi, necunoscute pe care nu vor sti cum sa le rezolve din cauza anxietatii. Nu va intrebati copilul de nenumarate ori pe cine iubeste mai mult, pe mama sau pe tata, punandu-l in situatia de a alege unul dintre parinti, pentru ca se va simti... [fragment]
© Alina Nicolae, CJAP Teleorman
Consilierul scolar nu este
- Consilierul (scolar) nu este gardian.
- Consilierul nu este poliţist.
- Consilierul nu este secretar.
- Consilierul nu este globe-trotter.
- Consilierul nu este psihiatru.
- Uitasem, consilierul nu este paznic.
- Consilierul nu este reprezentantul de seamă al muncii voluntare în folosul comunităţii.
Dialog intre om si extraterestru
Calatorisem cu racheta multi ani cu viteza luminii si ajunsesem intr-o alta galaxie, pe o planeta necunoscuta. Acolo se intamplase ceva incredibil: puteam respira ca pe planeta mea. Acolo am intalnit o creatura foarte ciudata. Avea culoarea albastra, 11 ochi, 3 nasuri, 5 guri, 3 urechi, 15 maini, 30 de picioare, 3 cozi, culoarea parului mov si foarte... [fragment]
copyright Adela-Lavinia & Alina Cls. a VI-a A, Scoala nr. 4 Turnu Magurele
copyright Adela-Lavinia & Alina Cls. a VI-a A, Scoala nr. 4 Turnu Magurele
marți, 14 iunie 2011
Numărul copiilor cu ADHD, în creştere
11 copii cu deficit de atenţie sunt trataţi în prezent de consilierii de la Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică (CJAP) Teleorman
Alţi 20 de copii sunt suspecţi de această tulburare comportamentală. În fiecare clasă există cam doi-trei copii care suferă de această afectiune.
Reprezentanţii CJAP spun că numărul copiilor care sunt afectaţi de ADHD, (în engleză Attention Deficit Hyperactivity Disorder sau Sindromul hiperchinetic cu deficit de atenţie), este în creştere. "A crescut numărul copiilor afectaţi de ADHD. Motivul este acela că părinţii nu mai sunt atenţi cu ei. Se gândesc doar că micuţul este neastâmpărat. Cel mai bine ar fi ca problemele să fie depistate înainte de împlinirea vârstei de 7 ani. Un copil afectat prezintă dificultăţi de atenţie şi concentrare, comportament impulsiv şi hiperactivitate", a spus Alina Nicolae, profesor consilier psihopedagog în cadrul CJAP. Specialiştii le recomandă părinţilor sau profesorilor care observă că micuţii sunt mai agitaţi, să vină cu ei la centru. Aceştia fac doar o evaluare, însă diagnosticul poate fi pus numai de un medic neuropsihiatru. "Părinţii vin cu copiii la noi, iar noi îi îndrumăm către un medic specialist. Diagnosticul este pus în urma unei analize comportamentale a copilului în diverse medii, care durează şase luni. Tot medicul, le oferă medicamentaţia adecvată şi aici vin pentru terapia comportamentală", a mai spus Alina Nicolae.
Terapia este gratuită
După ce au fost diagnosticaţi de medic, copiii încep tratamentul la unul dintre centrele judeţene de asistenţă, coordonate de CJAP . „În funcţie de vârsta copilului încercăm să îi explicăm ce înseamnă boala pe care o are şi cum trebuie să se comporte adecvat. Tratamentul pe care îl acordăm noi constă, printre altele, în diferite jocuri pentru concentrarea atenţiei, puzzle sau jocuri de rol. Această terapie comportamentală pe care o face la noi, este gratuită", explică specialistul. În cazul în care un copil are ADHD şi nu este tratat la timp, boala poate avea repercusiuni grave pe viitor. „Netratarea acestei boli poate duce spre depresie, agresivitate, comportament antisocial, anxietate. Un adolescent cu ADHD poate deveni nesupus, violent chiar, poate abandona studiile, poate începe să consume droguri, se implică în activităţi de risc, delicvenţă. Majoritatea delicvenţilor din penitenciare au ADHD", a mai spus Alina Nicolae.
Sprijinul părinţilor, esenţial
Reuşita terapiei este influenţată în mare măsură şi de implicarea părinţilor şi de cât de bine respectă programul pe care trebuie să îl facă acasă, cu copilul. „În afară de terapia de care copilul beneficiază în cadrul CJAP şi a medicaţiei prescrise de medic, este foarte important ca părinţii să respecte un program foarte ferm şi acasă”, a mai spus Alina Nicolae. articol realizat de Cristi Ştefan şi apărut în Adevărul de seară (Alexandria) (11 februarie 2011)
Alţi 20 de copii sunt suspecţi de această tulburare comportamentală. În fiecare clasă există cam doi-trei copii care suferă de această afectiune.
Reprezentanţii CJAP spun că numărul copiilor care sunt afectaţi de ADHD, (în engleză Attention Deficit Hyperactivity Disorder sau Sindromul hiperchinetic cu deficit de atenţie), este în creştere. "A crescut numărul copiilor afectaţi de ADHD. Motivul este acela că părinţii nu mai sunt atenţi cu ei. Se gândesc doar că micuţul este neastâmpărat. Cel mai bine ar fi ca problemele să fie depistate înainte de împlinirea vârstei de 7 ani. Un copil afectat prezintă dificultăţi de atenţie şi concentrare, comportament impulsiv şi hiperactivitate", a spus Alina Nicolae, profesor consilier psihopedagog în cadrul CJAP. Specialiştii le recomandă părinţilor sau profesorilor care observă că micuţii sunt mai agitaţi, să vină cu ei la centru. Aceştia fac doar o evaluare, însă diagnosticul poate fi pus numai de un medic neuropsihiatru. "Părinţii vin cu copiii la noi, iar noi îi îndrumăm către un medic specialist. Diagnosticul este pus în urma unei analize comportamentale a copilului în diverse medii, care durează şase luni. Tot medicul, le oferă medicamentaţia adecvată şi aici vin pentru terapia comportamentală", a mai spus Alina Nicolae.
Terapia este gratuită
După ce au fost diagnosticaţi de medic, copiii încep tratamentul la unul dintre centrele judeţene de asistenţă, coordonate de CJAP . „În funcţie de vârsta copilului încercăm să îi explicăm ce înseamnă boala pe care o are şi cum trebuie să se comporte adecvat. Tratamentul pe care îl acordăm noi constă, printre altele, în diferite jocuri pentru concentrarea atenţiei, puzzle sau jocuri de rol. Această terapie comportamentală pe care o face la noi, este gratuită", explică specialistul. În cazul în care un copil are ADHD şi nu este tratat la timp, boala poate avea repercusiuni grave pe viitor. „Netratarea acestei boli poate duce spre depresie, agresivitate, comportament antisocial, anxietate. Un adolescent cu ADHD poate deveni nesupus, violent chiar, poate abandona studiile, poate începe să consume droguri, se implică în activităţi de risc, delicvenţă. Majoritatea delicvenţilor din penitenciare au ADHD", a mai spus Alina Nicolae.
Sprijinul părinţilor, esenţial
Reuşita terapiei este influenţată în mare măsură şi de implicarea părinţilor şi de cât de bine respectă programul pe care trebuie să îl facă acasă, cu copilul. „În afară de terapia de care copilul beneficiază în cadrul CJAP şi a medicaţiei prescrise de medic, este foarte important ca părinţii să respecte un program foarte ferm şi acasă”, a mai spus Alina Nicolae. articol realizat de Cristi Ştefan şi apărut în Adevărul de seară (Alexandria) (11 februarie 2011)
Alina Nicolae, prietena copiilor cu probleme socio-emotionale
Profil
Născută: 14 mai 1983, Calafat, judeţul Dolj
Studii: Facultatea de Istorie, Filozofie şi Geografie, secţia Filosofie-Sociologie, Univ. din Craiova
Profesie: profesor consilier psihopedagog
Familie: căsătorită, nu are copii
Alina este profesoară la Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică Teleorman şi-i ajută pe elevi să se integreze mai uşor în societate. Alina a ales Facultatea de Filosofie pentru că îi plăcea foarte mult acest domeniu, dar pentru că nu a mai găsit un post în învăţământ, după ce a lucrat la o grădiniţă şi la un liceu din Turnu Măgurele, a dat concurs pentru postul de profesor consilier la CJAP Teleorman.
Tânăra povesteşte că a vrut dintotdeauna să fie profesoară şi i-a plăcut mai mult să lucreze cu copiii. Aceasta spune că adulţii au mai multe prejudecăţi şi au deja nişte tipare, gata formate, după care se ghidează. “Copiii sunt mai deschişi, mai liberi, poţi să îi formezi tu. Pot să îi ajut să crească puţin altfel”, spune consiliera. Alina Nicolae lucrează atât cu preşcolari cât şi cu elevi din ultimul an de liceu. Copiii vin la centru cu diferite probleme. “Unii sunt aduşi de părinţi, alţii de diriginţi sau învăţători. Sunt destul de puţini copii care vin din proprie iniţiativă”, mai spune psihopedagogul.
Îi scapă de fobii
Cei mai mari, care vin să o vadă pe Alina Nicolae, au în general probleme emoţionale sau probleme cu părinţii şi profesorii. “Unii sunt aduşi pentru că au foarte multe absenţe . Preşcolarii şi cei de clasa I sau a II-a au alte tipuri de probleme. Ei nu vor să se trezească dimineaţa să plece la şcoală pentru că sunt foarte ataşaţi de mamă sau de persoana cu care stau ei acasă”, povesteşte tânăra. Aceasta se ocupă şi de elevii de gimnaziu care pot avea dificultăţi de vorbire, apărute pe fondul problemelor emoţionale. “Copiii se bâlbâie şi din cauza unor profesori care mai ţipă la ei şi ei se fâstâcesc iar părinţii nu ştiu ce să le facă, astfel ei devin şi mai anxioşi, nu mai ridică mâna să răspundă la ore. Pot să apară tot felul de fobii, cum ar fi cea socială”, adaugă consiliera.
Dialoguri virtuale cu extratereştrii
Pe lângă consiliere, psihopedagogul de la CJAP se ocupă şi de partea preventivă. Cu preşcolarii lucrează pentru dezvoltarea inteligenţei spaţiale. “Avem tot felul de cuburi şi jocuri prin care îi învăţăm să gândească în spaţiu. Mai lucrez şi pentru dezvoltarea simţului artistic şi a empatiei”, spune Alina Nicolae. Pentru a stimula empatia aceasta a creat exerciţii prin care cei mici joacă pe rând rolul de părinte şi copil. Pentru stimularea imaginaţiei profesoara simulează dialoguri virtuale între copii şi extratereştrii.
Întrebări şi răspunsuri
Cum ar trebui să se poarte părinţii cu cei mici? Chiar sunt părinţi care nu ştiu să îşi crească copiii. Sunt copii cărora părinţii nu le-au spus niciodată vreo vorbă bună sau vreo încurajare. Părintele trebuie să îşi dea seama ce fel de copil are.
Consiliaţi şi copii cu afecţiuni psihice mai grave? M-am întâlnit şi cu copii cu autism, cu epilepsie sau copii care au un părinte decedat. Mai sunt şi multe tentative de sinucidere, deşi pentru acestea ar trebui mers direct la psihiatru.
Ce îi place
Îmi place să citesc, să mă plimb pe jos, să pescuiesc. Cartea mea preferată este „Lupul de stepă” a lui Hermann Hesse. Îmi place şi să fiu în mijlocul oamenilor, să comunic cu ei.
Ce nu îi place
Nu îmi place când oamenii nu au onoare. Nu îmi place nici când oameni nepregătiţi ajung în funcţii în care iau decizii complet aiurea, care ne afectează pe toţi. articol apărut în Adevărul de seară, luni, 10 ian 2011, semnat de Sebastian Faur
Născută: 14 mai 1983, Calafat, judeţul Dolj
Studii: Facultatea de Istorie, Filozofie şi Geografie, secţia Filosofie-Sociologie, Univ. din Craiova
Profesie: profesor consilier psihopedagog
Familie: căsătorită, nu are copii
Alina este profesoară la Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică Teleorman şi-i ajută pe elevi să se integreze mai uşor în societate. Alina a ales Facultatea de Filosofie pentru că îi plăcea foarte mult acest domeniu, dar pentru că nu a mai găsit un post în învăţământ, după ce a lucrat la o grădiniţă şi la un liceu din Turnu Măgurele, a dat concurs pentru postul de profesor consilier la CJAP Teleorman.
Tânăra povesteşte că a vrut dintotdeauna să fie profesoară şi i-a plăcut mai mult să lucreze cu copiii. Aceasta spune că adulţii au mai multe prejudecăţi şi au deja nişte tipare, gata formate, după care se ghidează. “Copiii sunt mai deschişi, mai liberi, poţi să îi formezi tu. Pot să îi ajut să crească puţin altfel”, spune consiliera. Alina Nicolae lucrează atât cu preşcolari cât şi cu elevi din ultimul an de liceu. Copiii vin la centru cu diferite probleme. “Unii sunt aduşi de părinţi, alţii de diriginţi sau învăţători. Sunt destul de puţini copii care vin din proprie iniţiativă”, mai spune psihopedagogul.
Îi scapă de fobii
Cei mai mari, care vin să o vadă pe Alina Nicolae, au în general probleme emoţionale sau probleme cu părinţii şi profesorii. “Unii sunt aduşi pentru că au foarte multe absenţe . Preşcolarii şi cei de clasa I sau a II-a au alte tipuri de probleme. Ei nu vor să se trezească dimineaţa să plece la şcoală pentru că sunt foarte ataşaţi de mamă sau de persoana cu care stau ei acasă”, povesteşte tânăra. Aceasta se ocupă şi de elevii de gimnaziu care pot avea dificultăţi de vorbire, apărute pe fondul problemelor emoţionale. “Copiii se bâlbâie şi din cauza unor profesori care mai ţipă la ei şi ei se fâstâcesc iar părinţii nu ştiu ce să le facă, astfel ei devin şi mai anxioşi, nu mai ridică mâna să răspundă la ore. Pot să apară tot felul de fobii, cum ar fi cea socială”, adaugă consiliera.
Dialoguri virtuale cu extratereştrii
Pe lângă consiliere, psihopedagogul de la CJAP se ocupă şi de partea preventivă. Cu preşcolarii lucrează pentru dezvoltarea inteligenţei spaţiale. “Avem tot felul de cuburi şi jocuri prin care îi învăţăm să gândească în spaţiu. Mai lucrez şi pentru dezvoltarea simţului artistic şi a empatiei”, spune Alina Nicolae. Pentru a stimula empatia aceasta a creat exerciţii prin care cei mici joacă pe rând rolul de părinte şi copil. Pentru stimularea imaginaţiei profesoara simulează dialoguri virtuale între copii şi extratereştrii.
Întrebări şi răspunsuri
Cum ar trebui să se poarte părinţii cu cei mici? Chiar sunt părinţi care nu ştiu să îşi crească copiii. Sunt copii cărora părinţii nu le-au spus niciodată vreo vorbă bună sau vreo încurajare. Părintele trebuie să îşi dea seama ce fel de copil are.
Consiliaţi şi copii cu afecţiuni psihice mai grave? M-am întâlnit şi cu copii cu autism, cu epilepsie sau copii care au un părinte decedat. Mai sunt şi multe tentative de sinucidere, deşi pentru acestea ar trebui mers direct la psihiatru.
Ce îi place
Îmi place să citesc, să mă plimb pe jos, să pescuiesc. Cartea mea preferată este „Lupul de stepă” a lui Hermann Hesse. Îmi place şi să fiu în mijlocul oamenilor, să comunic cu ei.
Ce nu îi place
Nu îmi place când oamenii nu au onoare. Nu îmi place nici când oameni nepregătiţi ajung în funcţii în care iau decizii complet aiurea, care ne afectează pe toţi. articol apărut în Adevărul de seară, luni, 10 ian 2011, semnat de Sebastian Faur
vineri, 10 iunie 2011
Dialog intre oaia Mieita si capra Suzi
Dialog intre oaia Mieita si capra Suzi
-Ce faci, Mieito?
-Bine, Suzico. Ce-ti fac capritele tale Ieli si Mieli?
-Bine, sunt acasa cu Tapi, sotul meu.
-Dar baiatul tau Tapi junior?
-Este cu vecinul... [fragment]
copyright Georgi&Hermina, Şcoala Nr. 4 Tr. Măgurele
Vand 2 apartament in Rosiori
Vand apartament 2 camere in Rosiori de Vede, parter, zona Izbiceanu, bloc din caramida, imbunatatiri, balcon termopan, gaze. Contact: 07679420055 sau 0761878655
Vand apartament 4 camere in Alexandria
Vand apartament 4 camere in Alexandria, ultracentral - zona Burnas, etaj 6/7, multiple imbunatatiri, vedere pe ambele parti, 2 grupuri sanitare, gaze, aer conditionat.
Contact: 0726491295 sau 0737156427
Vand apartament 3 camere in Alexandria Teleorman
Vand apartament 3 camere in Alexandria, etaj 4/4, bloc din caramida, vis-a-vis de Banca Comerciala, imbunatatit, gaze la usa, pret 27.000.
Contact: 0766372426 sau 0767323993
joi, 9 iunie 2011
DIALOG ÎNTRE TAUR SI LEU
-Ce faci, leule?
-Bine, taurule.
-Ai mancat?
-Da.
-Ce ai mancat?
-Cartofi prajiti.
-Ti-au crescut coarnele?
-Da, dar nu prea mari.
-Dar ce coada mica ai…
-Mi-a mancat-o Cita.
-Dar ce a avut cu tine, lenesule?
-I-am mancat bananele.
-Pai tu mananci banane?
-Da.
-Eu sunt taur si mananc iarba si... [gragment]
copyright Alexandra&Florin, clasa a VI-a, Scoala Nr. 4 Tr. Magurele
-Bine, taurule.
-Ai mancat?
-Da.
-Ce ai mancat?
-Cartofi prajiti.
-Ti-au crescut coarnele?
-Da, dar nu prea mari.
-Dar ce coada mica ai…
-Mi-a mancat-o Cita.
-Dar ce a avut cu tine, lenesule?
-I-am mancat bananele.
-Pai tu mananci banane?
-Da.
-Eu sunt taur si mananc iarba si... [gragment]
copyright Alexandra&Florin, clasa a VI-a, Scoala Nr. 4 Tr. Magurele
vineri, 3 iunie 2011
Abonați-vă la:
Postări (Atom)